Cabana lui Heidi

Radu isi continua aventura austriaca si face o trecere usoara de la tura montana la tura speo. A ajuns astazi la "cabana lui Heidi" cum i-a zis cabanei Schmidt Zabierow, care e ca in povesti: geamuri mici, priciuri aliniate cuminti, usi scunde, totul decorat cu bun gust. Drumul pana la cabana l-a parcurs din St. Martin pana la Lofer cu masina, iar apoi pe munte cu un rucsac de numai 25 kg. Nu a mai avut parte de precipitatii, dar spunea ca se lasa ceata si nici pe Lofer Steinberge iarna nu a plecat de tot, fiind inca zapada. Deocamdata singurul ocupant al cabanei este Radu, ceilalti urmand sa vina maine noapte. Pe drum a vazut mai multe capre negre care se jucau, un cerb tanar care boncanea si o veverita foarte agila care nu s-a lasat filmata. Era incantat de tot, iar spre seara isi propusese sa faca niste poze.

Au revoir Salomon, willkommen Salewa

In timp ce Radu a ajuns cu bine acasa (langa Koln) eu mi-am luat "picioare noi" dupa despartirea de vechile Salomon Protrek 7, pe care Steinernes Meer mi le-a facut terci. Maine voi porni in vecinul mai mic al lui Steinernes Meer si anume Lofer Steinberge pentru rodajul noilor Salewa Raven Combi GTX. Ma simt excelent si am promisiuni "de sus" ca voi vedea soare de maine.

Finalul aventurii pe Steinernes Meer

Ploaia care a inceput putin dupa ora 12.00 in ziua de 18 iunie nu a fost decat inceputul timid a ceea ce urma: grindina, lapovita si intr-un final ninsoare. Vremea nu a facut decat sa completeze traseul destul de dificil, iar adevarata provocare a venit de la ceata si lipsa marcajelor (sau poate se aflau undeva acoperite de zapada). Dar mai bine redau mesajul lui Radu:"Ne-am dat jos (ne-a dat jos vantul) in Hinterthal dupa un traseu tare rau: Brandhorn-Marterlkopf-Torscharte. Ne-a luat 9 ore iar iarna era in toi la Torkopf: viscol, ninsoare, tot tacamul. Nu prea ne-a ars de poze si acum regretam.Traseul de creasta e total alpin, cu hauri de o parte si alta, practic inaintezi pe o muchie de cativa centimetri, expusa total si neamenajata. Sambata trebuia sa fie via feratta peste Persailhorn - schimbare de program din ziua cu Riemannhaus - dar nici nu s-a mai pus problema datorita vremii incredibile. Steinernes Meer socheaza atat prin maretie cat si prin cum te lasa sa-l descoperi."
Pe o astfel de vreme totusi in saua Torscharte au vazut un cocos de munte solitar (Radu zicea ca ar fi fost de fapt o gainusa de munte).

17 - 18 iunie

In seara zilei 17 iunie "Razii" au ajuns dupa un traseu de 9 ore la refugiul Wildalmkirchl amplasat pe creasta la o altitudine de 2457m. Au mai gasit resurse sa-si gatesca din pachetele travel-lunch din dotare, astfel ca s-au delectat cu spagete Carbonara si o supa.

Astazi pe 18 iunie la ora 14.05 am primit un mesaj continand "o poza de deasupra Romaniei" si anume de pe varful Brandhorn avnd o altitudine de 2610 m.

In ciuda faptului ca dupa ora pranzului  incepuse iar sa ploua, si le-a cedat si acumulatorul camerei video, amandoi aveau un moral excelent.

16 iunie Riemannhaus

Cei doi (Radu si Radu) au ajuns in aceasta seara la cabana Riemannhaus. Traseele parcurse sunt in mare cele propuse initial, in prima zi au mers 6 ore, in a doua zi 12 ore, iar astazi circa 10 ore. Vremea este "incredibil de schimbatoare" ploaie, urmata de ceata si in fiecare seara a fost senin. E pustiu, e zapada, e salbatic si e nespus de frumos, iar maretia muntelui e coplesitoare. Singurele exemplare intalnite pe traseu au fost "sase marmote nesimtit de grase", niste caprioare, cocosi de munte in numar par "astia umbla cate doi" si un om. Au trimis si doua poze (din pacate pentru cele cu marmote mai trebuie sa asteptam):

Bagaje

Am o banana "transporter" de 60l cu echipamentul speo si un rucsac de 65l cu echipamentul montan. Sunt gata:

Steinernes Meer reloaded & Pre expedition "go for 10000"

Plec pe 12.06 la ora 21:35 de pe Bucuresti Baneasa cu German Wings la Koln si ma intorc pe 29.06 cu Taromul la ora 16:45 pe Bucuresti Otopeni de la Munchen.
Am fost meticulos in organizarea turei montane. Pe data de 13 plecam spre Ramsau am Berchtesgaden de unde incepe traseul nostru in paradisul germano-austriac. Vom traversa fosta vale glaciara Wimbachtal ce desparte muntele Watzmann de Hochkalter. Dupa o noapte la cabana Wimbachgreiss, va urma partea de urcusul efectiv cu intrarea in "Marea de piatra" dinspre nord, pe langa varful Grosses Hunstod pana la cabana de unde m-am retras anul trecut, Ingolstater haus. Apoi, creasta sud vestica pana la Weissbachscharte de unde vom cobora toata diferenta de nivel urcata, pana la cabana Pieter Wiechentaler. Practic facem o bucla pentru a urca pe unul din putinele trasee de via ferrata din Steinernes Meer: Wildental klettersteig, cu grad B/C. Traseul ne duce in varful Persailhorn de 2347m de unde vom incerca sa traversam pe creasta varfurile Mitterhorn (2491m) si Breithorn (2504m) pentru a reveni in colosalul platou calcaros al "Marii de Piatra" si a inopta la Riemannhaus. Daca totul va fi ok, putem face o noua bucla S-N peste Viehkogel la Karlingerhaus pentru o noapte. Daca nu, mergem direct mai departe la Wildalmkirchl unde este un refugiu. Urmatoarea etapa ne va conduce pe Hochkoenig (2941 m) peste Hochsailer(2793 m). De la Hochsailer vom fi pe ghetar pana la parasirea platoului calcaros in apropierea cabanei Ostpreussenhutte. Localitatea de final propusa este Werfen, ca si anul trecut. Am aici turul virtual al traversarii:

Ramane de vazut ce parere va avea "mama natura" despre planul meu insa, pe data de 21 trebuie sa fiu in Lofer si sa ma pregatesc de partea "intunecata" a expeditiei, respectiv pre-expeditia go for 10000 in Loferer Schacht: deplasarea materialelor speologice pentru explorarea avenului Loferer Schacht (-806m) ce va avea loc in luna august, posibila decolmatare in doua sectoare din cavitate, explorari in avenele Kristalcanyon(-403m) si Kreutzhohle(-208m). Planul pre-expeditiei nu a fost definitivat inca datorita multiplelor variabile ce exista, dupa iarna ce tocmai a trecut, la altitudinea de 2200m a intrarii: colmatare cu zapada, cornise, lavine. Cert este ca se va deplasa tona de echipament necesar la expeditia din august. Tabara de baza va fi la cabana Schmidt Zabierow. In data de 27 se va incheia pre-expeditia speologica si mi-am alocat ziua de 28 pentru odihna si curatarea echipamentului inainte de zborul spre casa de pe data de 29. In masura posibilitatilor, cu ajutorul Roxanei, blogul va fi actualizat cu ceea ce se intampla "live".