Finalul aventurii pe Steinernes Meer

Ploaia care a inceput putin dupa ora 12.00 in ziua de 18 iunie nu a fost decat inceputul timid a ceea ce urma: grindina, lapovita si intr-un final ninsoare. Vremea nu a facut decat sa completeze traseul destul de dificil, iar adevarata provocare a venit de la ceata si lipsa marcajelor (sau poate se aflau undeva acoperite de zapada). Dar mai bine redau mesajul lui Radu:"Ne-am dat jos (ne-a dat jos vantul) in Hinterthal dupa un traseu tare rau: Brandhorn-Marterlkopf-Torscharte. Ne-a luat 9 ore iar iarna era in toi la Torkopf: viscol, ninsoare, tot tacamul. Nu prea ne-a ars de poze si acum regretam.Traseul de creasta e total alpin, cu hauri de o parte si alta, practic inaintezi pe o muchie de cativa centimetri, expusa total si neamenajata. Sambata trebuia sa fie via feratta peste Persailhorn - schimbare de program din ziua cu Riemannhaus - dar nici nu s-a mai pus problema datorita vremii incredibile. Steinernes Meer socheaza atat prin maretie cat si prin cum te lasa sa-l descoperi."
Pe o astfel de vreme totusi in saua Torscharte au vazut un cocos de munte solitar (Radu zicea ca ar fi fost de fapt o gainusa de munte).