miercuri, 23 decembrie 2015

Stille Nacht



Zapada nu e si nici nu va fi. Putem merge la alergat in loc sa mergem la schi. Dar, e Craciun...


joi, 24 septembrie 2015

Tabara Speologica Grind 2015


Ne-a luat ceva timp, mai precis 4 tabere (2010, 2013, 2014) si o tura (2012) ca sa ajungem aici si sa putem spune ca intelegem ce vedem, stim de unde sa ne apucam si ce sa facem mai departe.
Trebuie sa multumesc celor ce constant au crezut ca se poate si la noi face treaba. Va fi si Grind 2016...

miercuri, 26 august 2015

Exposure room si DivShare au colapsat


Majoritatea imaginilor statice de pe blog le urcasem pe DivShare. Cand am pornit blogul, la finele anului 2009, Exposure Room era cel mai bun provider de continut video din punct de vedere al calitatii. Ambele au "cazut". Exposure Room acum doi ani, DivShare anul acesta. Fara warning, fara nimic, doar au murit ca si afacere. Macar eu eram utilizator "free", altii au fost insa "premium', adica plateau pentru un serviciu ce s-a volatilizat fara nici o explicatie sau avertizare.
De aceea, multe postari din acest blog au link-uri catre imagini ce nu mai exista. E o munca destul de voluminoasa sa le refac (de data asta direct in blogger-ul lui Google si pe Vimeo sau Youtube).

Pentru moment, am reincarcat imaginile la articolul Tirbusonul Sperantelor din Pestera Polovragi din aprilie 2013.

Ce parere au baietii "premium" pe pagina DivShare de FB:

DivShare has not worked for me for several months. Since then, I have not been able to successfully upload a file. To add insult to injury, my credit card was billed twice during this year's renewal. My emails have not been answered. I have used DivShare's services for two years prior without an issue... WTF, guys??

Please do not trust 'Divshare', this scam website deleted everyone's files without warning and with absolutely no chance to retrieve them, if you trust this company they will most likely do this to your files again in the future :/ The site no longer works anyway, they've probably run off with all the money :/ Scam website, no customer service, doesn't work, avoid!

Guys I'd like a full refund for the last 2 payment I made to you as your device essentially doesn't work anymore and you have screwed my blog up forever! Username email thehouseofdisco@gmail.com Please process the refund and I will leave it at that. If you don't I will have to take this further, which I would prefer not to do

Pe scurt, teapa !

Keep posting, keep blogging !!!


marți, 14 iulie 2015

Retezat Skyrace 2015


Ploua. Anuntau ploaie dar parca ploua cam tare... Sunt treaz de la 5:30 si toarna bine afara. Imi pregatesc in tihna echipamentul. Clar o sa fie frig pe sus. Geaca Ultralight de 98 de grame e prima in lista. Manecute, manusi, buff-ul din pachetul Maratonului Apuseni din 2014, jambierele de compresie.
La 8:30 sunt cu Florentina in parcarea amenajata de organizatori inaintea forestierului ce duce la cabana Cheile Butii. Ma uit in jur si imi dau seama ca aceasta nebunie se va tine indiferent de ce parere au stropii de ploaie. Pornim spre start ocolind baltile. Realizez ca nu are nici un rost caci oricum ma ud instantaneu. Incaltarile mele ultralight au plasa pentru respirabilitate...adica intra apa in ele ca in sandale. Partea buna e ca nu ramane acolo, e evacuata pe unde a intrat.
Pornim intr-un cor de energie. A inceput. Asteptarea a luat sfarsit, iar sfarsitul asteptarii se aprope si el de final. Pleosc, pleosc rasuna pasii tuturor pe forestier. Dau direct intr-o balta, astfel ca nu mai ocolesc nimic. Reusesc sa-mi calibrez suflul repede. Din cauza ca nu am pornit cu muzica in urechi. Am stat si am ascultat respiratia. Trecem podul peste Jiu si incepe lupta cu panta. La punctul de hidratare de la Schitul Plesa nu ma opresc. De anul acesta e limita drastica de timp pana la golul alpin, de o ora jumatate. Bag bete. Ce bine ca anul asta nu le-am uitat...Ajung in timp util la golul alpin si pot din nou sa alerg putin. Nu mult, caci vine urcarea pe Plesa si Piule. Intre impins la deal cu betele mai am ragaz de fuga. Din pacate norul obstructioneaza panorama ce in mod normal o ai de aici. Se mai casca cate o fereastra si te lasa sa vezi unde esti de fapt. Insa tocmai norul prin care alergam ne trasnspune intr-o scena dramatica. Totul in jur este alb-cenusiu iar tu trebuie sa te "tii" pe creasta, suspendat deasupra lumii. Doar muntele iti ofera asa ceva.
Ajung si la portiunea de coarda spre Saua Scorota unde stau un pic la coada. Se aluneca zdravan pe calcarul ud.

Trec si acest punct de hidratare fara oprire si incep patinajul artistic pe noroiul de pe sleaurile coborarii. Fiecare pe unde apuca. Unii prefera zapada. Anul acesta s-a schimbat un pic traseul si nu mai trece prin stana Buta ci pe la Refugiul Salvamont Buta. Aici e cheia. Pe langa masa intinsa cu de toate, faci o analiza atat a timpului cat si a starii fizice in care te afli. Daca esti ok, pleci mai departe spre Saua Plaiului Mic. Daca esti "pe baterii" alegi traseul "mic, forestierul ce te duce inapoi la Cheile Butii.

Plec mai departe pe traseul lung si vad colegii din fata rasfirati pe urcarea spre Saua Plaiului Mic. Urcarea asta ma surprinde placut in sensul ca trece mai repede decat intuiam. In sa, doi voluntari zgribuliti imi indica directia. Gata cu alergarea ca nu stiu cat am pana pe varf, iar varful nu se vede. Incepe vajul dar si peisajul Retezatului Calcaros ce ma trimite direct in Alpi cu gandurile. In creasta nu se mai vede absolut nimic si ca show-ul sa fie complet primesc si niste stropi marunti inghetati. Imi trag buff-ul pe urechi si peste el imi pun sapca.. Din ceata deasa incep sa aud o goarna. Sunt oamenii din Varful Custura care stau sa ne astepte. Primesc apa si imi e scris numarul. Spectacolul e complet cu vantul batand in foile pe care voluntarii notau timpul si numerele. Nu se pune problema sa zabovesc aici pe asa o vreme si imi vad de drum mai departe.

Cu mare atentie la lespezile de calcar ud care devin adevarate patinoare pentru noi, astia grabiti. Inca un pic si sunt in curmatura Varfului Marii de unde incepe o nebunie de coborare. Aici, revine si vara. Norii s-au aciuat in jurul Custurii si au lasat poalele libere razelor de soare. Dau jos geaca si biff-ul si cobor cat pot de repede. Calcaiele ma dor de la impins la deal si nu pot alerga incontinuu. E ceva cu calcaiele astea anul asta. M-au durut la toate alergarile....Ajung la ultimul punct de alimentare unde savurez mai tot ce gasesc. Aicie e cald de-a binelea. Nu mai am decat forestier si nici acela  mult, doar 5 Km. In Poaiana La Faneata realizez ca vraja se apropie de final si ca vreau sa ma reintorc aici cat mai curand. Ultima coborare imi aduce la urechi o discutie a crainicului despre o umbrela mov si bufnesc in hohote. A fost demential la Retezat Skyrace !!!

miercuri, 3 iunie 2015

Maraton Apuseni 2015 - din nou hoinar prin trecut




E aici, e acum. A fost si va fi din nou. Maratonul Apuseni. Baisoara, Zapodie, Sesu Cald, Scarita Belioara, Stiolne...fara maraton, ar fi fost locuri necunoscute pentru multi dintre noi. Locuri calde, pitoresti, ape limpezi, cer albastru.
Stati sa ma trezsc din meditatie...am gandul inca ramas acolo, pe traseu. Efortul s-a dus si nu mai simt nici o durere. Ma doare doar ca s-a terminat, ca mai trebuie sa astept un an. Ma doare ca e departe lumea de acolo si nu ma pot trezi in fiecare dimineata cu fata la Stiolne.
A propos de traseu: 44 de kilometri cu 2580 metri denivelare pozitiva au propulsat aceasta cursa direct in topul maratoanelor montane de la noi.
Am alergat, ca in multe alte cazuri, cu camera GoPro dupa mine:


Am pornit cu Roxana si Florentina spre aerul Baisorii la ora 14:00 vineri. Drumul lung de 500 Km a trecut repede si placut intr-o astfel de companie. La ora 22:00 ne ridicam pachetele de concurs. Ajunsi in camera Pensiunii Nicoleta, rasfoim "pachetelul". Dupa un pachet de concurs ca cel din 2014, cel de anul acesta a parut mai sarac. Comparativ cu cel al aceluiasi eveniment din 2014, repet. Altfel, a fost in ton cu "moda": numarul de concurs cu chip-ul aplicat pe partea din spate, un gel Nutrend, un tricou tehnic Salewa (foarte tare), o manseta Columbia cu tehnologia omni-freeze zero , un buff autentic personalizat si extrem de dragut (parca la fiecare editie e mai reusit design-ul), flyere cu discout-uri la diverse magazine de echipament. O sa va intrebati probabil care a fost "lipsa"...pai anul trecut s-au dat jambiere de compresie CompresSport ! Din nou, jos palaria pentru pachetul din 2014. Ramane referinta. A mai lipsit si o harta mai mare, ceva A4, a intregului traseu. O consider extrem de utila de studiat inainte de odihna dinaintea startului. Iti ramane in cap.
Inainte sa ne bagam in pat, am facut repede paste ca sa si mancam ceva, apoi la 23:00 incercam sa adormim.
Dimineata, ma trezesc la 6:00 ca sa ma intorc pe cealalta parte in loc sa ma dau jos si sa mananc, asa cum planuisem. Reusesc sa ma desprind din pat la 6:30 si cobor in sala de meze pentru paste si banane. Ma reintorc in camera unde nu mai adorm deloc, dar stau intins incecand sa vizualizez traseul. La 8:30 pornim spre start.
Deja de anul trecut, starturile la probele de maraton si semimaraton sunt decalate, un lucru genial.
Trebuie sa fi acolo sa intelegi o astfel de atmosfera inaintea unui start. Totul e viu si emana optimism, energie.
Plecam la ora 9:03 in coloana specifica unui start in masa. Imi tin castile inchise ca sa imi aud suflul. Prima panta trece parca mai repede si ma uit spre cerul perfect albastru. "Va fi cald si anul acesta" imi zic.
Traseul usor modificat, trece acum pe sub telefericul Buscat. La o ora de la start sunt in primul punct de alimentare. Spre deosebire de celelalte concursuri, acum mi-am propus sa ma opresc in toate punctele de alimentare. Vine coborarea pana in Crucea Crencii si imi temperez picioarele. Mai am inca 40 de kilometri si nu trebuie sa ma obosesc degeaba. Coborarea asta este foarte faina si...domoala. Mergi printre jnepeni pitici iar in fata se va plaiurile. Iti vine sa iti deschizi "flapsurile" si sa zbori. E fantastic.

Apoi, intri intr-o padure unde te mai racoresti un pic pentru ca apoi sa iesi intr-o depresiune. Cotim drepata si vine un scurt urcus pe langa o casuta parasita inainte de punctul de alimentare unde se despart traseele de semimaraton si maraton, Bocsesti. Ma opresc si aici, imi reumplu o sticluta cu apa si ma hidratez cu felii de mere. De aici, maratonul merge pe un forestier ce se transforma in drumeag ce te scote in Sagagea. Se alearga toata portiunea fara probleme, doar ca soarele incepe sa bata cu incredere. In Sagagea, localnicii au inceput sa se obisnuiasca cu noi an de an, iar acum ne bateau "high five". Trec de bisericuta si patru copii stau pe traseu pentru "gimme five". Un feeling greu de descris. Mai urc un pic si ajung in punctul de alimentare din Sagagea unde descopar cel mai gustos si revigorant izotonic: rosu precum vinul, cu gust dulce amarui. Probabil era de la Nutrend, firma ce a fost si printre partenerii maratonului. Atat de bun era ca mi-a venit sa golesc mai multe pahare. M-am rezumat in a lua cu mine in cele doua sticlute de la centura 400 ml si am baut doua paharele in punctul de alimentare. Aici am folosit si fiola de magneziu ce o aveam cu mine caci urmeaza o urcare ce nu o poti uita: Dealul Rafailestilor. Traseul e similar cu cel de anul trecut si a trecut parca mai repede insa resimti fiecare pas.

Din culmea dealului urmezi o curba de nivel ascendenta ce te conduce spre punctul de alimentare numit "La rascruce", ce se afla aproximativ la jumatatea traseului, mai precis la 21,1 Km de la start. Aici din nou dau de izotonicul minune de culoarea vinului rosu. Este demential. Iau cateva bucati de mere si pornesc infulecand spre noua coborare a traseului din acest an, pe care o stiam de laurcarile din editiile trecute. Diferenta a constat ca nu se mai coboara direct in Valea Belioarei, ci se urca in Dealul Bilii pentru a da o "tura" de orizont rezervatiei Scarita-Belioara. Practic cam aici s-a lungit traseul. Ajuns in Valea Belioarei, urc inca cateva sute de metri pe ulita pana la punctul de alimentare ce precede cea mai tare urcare din tot traseul. Aici incepe adevarata lupta cu tine si cu tendinta de a te intinde linistit la umbra unui copac. Dupa ce iesi in Poianu Cornu Pietrii, urmeaza o catararea dura. Comparabila cu urcarea de la MPC, spre Diana, poate chiar mai grea. Asta e cheia intregului maraton Apuseni si o referinta si pentru celelalte. O data terminata aceasta urcare ori termini, ori esti terminat. In cazul meu a fost o combinatie intre cele doua. Ma dureau calcaiele foarte tare de la impins la deal si nu mai puteam alerga. In punctul de alimentare am cautat in zadar izotonicul minune, aveau numai galben. Bun si ala dar nu se compara cu cel rosu. Strang din dinti, ignor durerea din calcaie si alerg pana la intersectia Stiolne. Aici incep sa ma bazez mai mult pe mers caci nu mai pot trage. Traseul il cunosteam perfect de la editiile anterioare si stiam ca nu se pune problema sa nu termin, doar ca nu ma mai interesa decat sa raman intr-o forma de deplasare decenta atunci cand voi termina. Zapodie - Valea Vadului - forestierul de final au trecut intr-o ora jumatae, greu si incet. Dar au trecut. Am trecut prin poarta sosirii fara un sentiment anume, poate doar acela ca s-au mai terminat niste clipe exceptionale.

Efortul deja nu mai conta, este trecut. Prezentul este acum cand scriu cum a fost si cand retraiesc fiecare durere si bucurie de pe acest traseu. Maratonul Apuseni a devenit si confirmat an de an ca este un model, un reper si o inspiratie. Pe acest traseu am terminat primul meu maraton montan in 2012. Intre timp s-au schimbat multe, atat la traseu cat si la propria-mi conditie fizica.
Seara, la festivitatea de premiere ne-am reintalnit cu lumea cunoscuta si am stat sa savuram tot, pana la final.
Duminica, profitand de faptul ca luni abia ne intorceam intre betonul noastru minunat, am diversificat cat mai mult locurile de plimbare. Am mers intai pe traseul maratonului, la Bocsesti, unde doar am stat pe iarba clatindu-ne ochii cu plaiurile Baisorii. Apoi, am mers sa vada si Florentina Manastirea din Posaga pentru ca apoi sa mergem in Salina de la Turda, reamenajata total.
Luni ne-am intors nu inainte de a face o escala de cafea intai in satul Rametea de la poalele Trascaului, pentru ca pranzul sa il luam in cealalta capitala unde fara indoiala voi alerga anul viitor, Alba Iulia, o bijuterie.
Fotografiile noastre sunt aici.
http://www.sports-tracker.com/workout/raducdumitru/556c8e64e4b0030f8d82f522

miercuri, 27 mai 2015

Energy takes over Bucharest - OMV Petrom Bucharest HalfMarathon 2015


Pentru doua zile, 16 si 17 mai, Bucurestiul s-a umplut de energie, a devenit mai prietenos datorita semimaratonului international OMV Petrom.

Implicit, locul meu preferat a devenit Piata Constitutiei de unde s-a dat startul competitiei si unde s-a amenajat si o expozitie cu produse sportive.

Traseul este comun cu cel al Maratonului International ce se desfasoara anual toamna, organizatorii fiind aceeasi. Este impresionant sa vezi atatia oameni dornici de miscare si nu poate decat sa ne bucure amploarea evenimentului. Au fost  peste 10000 de participanti la toate probele.


Sports Tracker instalat in Nokia Lumia 520 zice asa:
http://www.sports-tracker.com/workout/raducdumitru/5558d44ae4b065a9aaae47c4

Am alergat cu GoPro-ul dupa mine asa ca am facut si un filmulet:

marți, 26 mai 2015

In cross la EcoMarathon 2015



M-am simtit grozav la aceasta a sasea editie a EcoMarathon-ului datorita companiei. Am schimbat si locul de cazare care s-a dovedit a fi excelent si cu siguranta vom mai reveni in locatie.

La evenimentul in sine nu am fost in mare forma dar mi-a placut. Am alergat de placere si fara sa trag de mine, dezinteresat. Urmarea lipsei de antrenament specific a fost ca deabia ma mai miscam a doua zi.
Neratand nici una din editii, nu am cum sa nu remarc evolutia: de la 300 de participanti la 1300. Din pacate numarul mare de participanti a condus la altceva, la ceva comercial si pe banda. A disparut "farmecul" si "prietenia" de care cu totii scriam la primele editii. Sunt organizatorii si participantii acum. Atat. Ah, si VIP-urile, sa nu le uit. Ele au ramas. Evenimentul in sine e mainstream de acum si asta s-a si dorit. Se simte raceala si distanta cu care esti tratat chiar daca ai fost de la inceput aici. De fapt, realizezi aceasta distanta mai ales ca stii cum era la inceput. Cam atat a durat "farmecul". 

Sports Tracker instalat pe Nokia Lumia 520 zice asa:

http://www.sports-tracker.com/workout/raducdumitru/554fbd3fe4b065a9a9e574f3

Toate fotografiile noastre sunt aici.

Salomon Quest 4D si garantia romaneasca











Dupa 10 luni de utilizare, perechea mea de Salomon Quest 4D da rateuri. Mi s-au dezlipit ambele talpi la calcai. Nu e bai, imi zic.
M-am dus cu ghetele la Salomon Romania ca am garantie 2 ani. Firma serioasa, mare. Si, dupa 14 zile am primit si raspunsul constatator: "Produsul prezinta talpile dezlipite datorita uzurii excesive. Uzura nu este acoperita de garantie. In dorinta de a sprijini clientul se incearca remedierea defectiunii reclamate." 
Au remediat problema lipind pur si simplu talpa la loc. Atat. Aici sunt poze dupa "remedierea" problemei.

Cam asa arata "uzura excesiva" a talpilor unui produs garantat doi ani:


E o cadere de zile mari la incaltamintea Salomon ce am folosit-o si in trecut si ma lasa dupa 3-4 ani....consumatorismul e la putere. Calitatea nu mai conteaza.
Problema cea mai mare este ca in .ro nici nu contezi. Practic se considera ca "ai stricat" ghetele ca le-ai folosit. Mare diferenta de atitudine intre dealerii din tara si cei de prin vest. Partea buna e ca putem proba in .ro o pereche pe care ulterior o poti achiziona din tari normale care chiar iti ofera garantie. Partea trista e ca aici e tara ta.
Am facut sesizare si la ANPC avand pastrate factura si chitanta. Ce n-am avut au fost poze cu talpile inainte ca baietii destepti de la Salomon Romania sa le lipeasca. Raspunsul ANPC a venit in 45 de zile: Nu pot expertiza procesul in cauza si imi recomanda "intelegerea amiabila" cu magazinul. Cel mai probabil lipsa pozelor inainte de lipitura a pecetluit soarta garantiei. Vina mea clar. Pur si simplu nu credeam ca se pune vreo problema la ditamai brandul sa nu le schimbe. Dar sa le lipeasca mah ?!! Sa lipeasca talpile la capul de gama al ghetelor Salomon.
Cu asta am incheiat subiectul Salomon Romania. Nu m-au mai tinut nervii sa scriu toata mizeria in engleza la firma mama. Importatorul in .ro se numeste MasterSport SRL care mai au magazinul Ascent, Sportsworld si MountainOutlet.
In ultimul an, din fericire pentru noi, magazinele de afara trimit si in tara gratuit daca treci de o anumita suma la comenzi. Ramane doar problema probatului la distribuitorii din .ro. Apoi, de garantie, nici nu se pune problema. Exemplu: frontala speologica Petzl Ultra Wide ce mi s-a stricat dupa 1 an si 10 luni, garantia ei fiind de 3 ani. Am scris aici despre asta. Imi pot imagina ce discutii pline de suspans as fi avut cu importatorul Petzl Romania daca as fi cumparat-o de aici. Nu vreti sa stiti cum arata o frontala muncita in pesteri timp de aproape doi ani. Numai daca o puneam pe masa ma dadeau afara.

miercuri, 13 mai 2015

luni, 20 aprilie 2015

Padina - Saua Strunga - Vf Omu - Valea Ialomitei - Padina

Dupa Maratonul Bucegilor din cadrul Festivalului Padina Fest din 2014 (despre care inca nu am scris nimic), am plecat cu Roxana si Florentina pe un alt "Clasic" al Bucegilor: Padina - Vama Strunga - Doamnele - Omu si retur prin Valea Ialomitei.
Cu soarele dogoritor al verii, cu ploaia de rigoare, cu spectacolul zorilor de zi. O tura extrem de placuta.
Am plecat de la Padina pe muzica simfonica cantata de un ansamblu in cadrul festivalului...epic as putea spune. Urcarea pana in Saua Strunga a fost linistita, extrem de linistita. Chiar inainte de sa, este un refugiu. Habar nu aveam de el. In sa, am cascat gura catre plaiurile Moieciului.

O data intrati pe creasta, a inceput si vantul, din ce in ce  mai tare, astfel ca ne-am echipat instant cu geci de vant.

Peisajele domoale ascund de fapt caderea care exista la abruptul din stanga drumului, adica peste Strungile Mari si Coltii Tapului.
O data ajunsi in Saua Batrana, apare la orizont "noul" refugiu de aici. Am facut un scurt popas de cinci minute sa arunc o privire apoi am plecat mai departe spre Omu. Insa, dupa ce am traversat primul jnepenis si incepeam deja sa urcam prima panta maia accentuata, am decis sa ne intoarcem la refugiu pentru ca aparusera niste nori tare negrii.
In refugiu am asteptat cuminti imbunatatirea vremii timp de apropae doua ore.
Am pornit din nou spre Omu cu ochii pe norul ce acoperea varful.

Evident ca ne-a prins ploaia cu tot cu tunete dar nu a fost asa grav. In dreptul Varfului Gavanu ceata era deasa. Cabana am zarit-o abia cand mai erau cativa metri pana la ea.
Ne-am instalat in sala de mese pentru o supa si un ceai cald, apoi ne-am retras in dormitoru comun de 30 de persoane. Eu nu am putut sa atipesc deloc astfel ca m-am "transferat" cu tot cu sac in sala de mese unde am adormit intr-un final pe o bancuta.
Dimineata am prins la fix spectacolul muntelui:

Dupa micul dejun am inceput coborarea pe Valea Ialomitei.

 Am savurat caderea de apa a cascadei Ialomitei.

Am ajuns din nou la Padina tocmai inainte de inca o tura de precipitatii. Locul se linistise dupa nebunia din we-end.
Toate fotografiile sunt aici.

marți, 14 aprilie 2015

Pe si pe langa bucla doi a Ecomarathonului de la Moieciu de Sus




Toate fotografiile sunt aici
Traseul nostru comparat cu cel al Ecomarathonului in sine:


https://www.endomondo.com/workouts/502276205/15727661

miercuri, 14 ianuarie 2015

Pestera cu Apa de la Manastirea Tismana - documentary film


Editarea video neliniara am invatat-o "the hard way", pornind de la fotografie si rezultanta unei proiectii de diapozitive, slideshow in era digitala. Imbinarea acestora cu muzica, descrierea fara cuvinte, ma fascineaza. Filmul e tot un fel de fotografie si nu degeaba ii spune "moving picture". E un slide de 24, 25 sau 29,97 de cadre pe secunda, functie de sistemul de reprezentare, respectiv film, PAL sau NTSC.
Aici e ultimul film "produs" din zeci de ore de filmari cu sase camere diferite. Produsul finit e DVD Video cu tot tacamul: carcasa, coperta si booklet interior. Varianta de web e...doar cea de web. Vizionare placuta !