Soarele ma nauceste si simt ca nu mai am aer. Tocmai m-am reintors din "viata" in mormantul capitalei. Asfaltul se unduieste sub pantofi, porii se umplu de praf iar transpiratia curge siroaie pe spate. De ce se inghesuie lumea in orase?
Duminica nu mai suport, trebuie sa fac ceva, nu mai am stare, mai ales dupa cele cateva zile tihnite din Apuseni petrecute impreuna cu Roxana.
Gata, ma duc in Ciucas ca e aproape. Ma duc sa alerg un pic, sa scap de zapuseala, de mizerie. Trebuie sa alerg, macar putin. Am in cap traseul de semimaraton si ma decid sa plec la amiaza. Imi arunc cateva lucruri in masina si o tirez urgent. Pe DN1 e dementa din sens invers, masini bara la bara. Lumea se inoarce in oras din weekend. Eu plec.
In Cheia e deja alt aer, si e atat de aproape ! Ma pun sa dorm in masina si nu am stare. Urc la Muntele Rosu caci se apropie o furtuna. Trebuie sa prind ceva imagini. Incepe concertul naturii. Prind ceva fulgere. Se lumineaza ca de ziua de la ele. Bate vantul foarte tare. Intr-un final adorm.
Ma trezesc chircit la 8:00. E liniste. Cobor inapoi in Cheia si imi pregatesc echipamentul. Iau ambele borsete de hidratare ca sa pot cara 1l de lichide. 500 ml de Isostar si 500 ml de apa. Ar trebui sa imi ajunga. De mancare am numai cateva jeleuri Aptonia. Nici nu imi trebuie mai mult, in maxim 4 ore ar trebui sa termin.
E atat de liniste...Imi iau o cafea de la micul bufet de lemn ce abia deschisese si ma hotarasc sa evit asfaltul de la start astfel ca ma duc cu masina pana la podul soselei nationale. Voi porni direct prin padure.
Traseul in format google earth il puteti descarca aici.
Este ciudat sa alergi singur pe acolo pe unde zeci de colegi te insotesc in timpul semimaratonului oficial. Dar este foarte placut si cu un walkman poti sa te integrezi repede in atmosfera. Sau pur si simplu sa auzi doar fosnetul padurii si proprii tai pasi.
Thursday, July 26, 2012
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment
Bine ai venit. Ia o gura de OXiGEN !