marți, 17 iulie 2012

Sony cybershot DSC-TX20

De ce as scrie despre un aparat foto compact, tip sapuniera ? Pentru ca in carcasa plina de stil, eleganta si aparent firava sta o camera video (!!!) antiacvatica si antisoc de exceptie.
So, let's go create !
Aparatul se comercializeaza sub denumirea de camera foto, astfel ca am inceput sa vad ce poate in domeniu. Avand in vedere ca nu are mai nimic manual, esti dependent de programele aparatului. Trebuie insa sa explorezi in meniu si sa intelegi ceea ce interpreteaza procesorul pentru a reusi sa il pacalesti atunci cand vrei.
Inainte de a despica firul in patru, trebuie mentionata dimensiunea senzorului aparatulu: 6.17 x 4.55 mm.
Raportand dimensiunea acestuia la cea de 24 x 36 mm al unui cadru de film Leica, denumit in zilele noastre full frame, ne dam seama mai bine de dimensiunea ridicola a sezorului din TX 20.Nici aparatul in sine, cu dimensiunile de 96 x 56 x 18 mm nu este prea mare, o mare problema in ceea ce ma priveste fiind probabilitatea de a-l pierde. Specificatiile le gasiti aici.
Ca si culori, sunt disponibile cinci versiuni. Negrul pe langa faptul ca e un clasic, are si un mare atu: nu risc sa am imagini in care sa apara reflexia culorii camerei. Ca si dezavantaj mentionez riscul de a nu-l mai gasi in special in spatii slab iluminate.
Pur tehnic vorbind, 16 megapixeli inghesuiti pe un asemnea senzor inseamna zgomot. Practic insa, avem de a face cu o reducere agresiva a zgomotului ce da un aspect plastic tuturor imaginilor din aparat, indiferent de sensibilitatea la care lucram. Rezultatul reductiei de zgomot imi aminteste de efectul facet din Photoshop. Evident ca de la ISO 800 incepand treburile devin clare, zgomotul alterand foarte mult imaginea. Stati asa, ce am spus ? ISO 800 ! Adica la aceasta sensibilitate imaginea arata inca decent pentru un print A5 sau publicare pe internet. Pai si asta e rau sau bine ? Eu zic ca e exceptional ! Vorbesc de un compact, sa nu uit.

Probabil marea majoritate a utilizatorilor de astfel de aparate folosesc camera in modul Inteligent Auto, ce este si prima optiune in meniu. IAuto este modul de lucru "clasic" care recunoaste o scena (macro, peisaj, protret, etc.). Anul trecut Sony a mai dezvoltat un program "inteligent": Superior Auto. Practic, in functie de scena pe care o recunoaste, expune mai multe cadre pe care le uneste intr-unul singur, eliminand din zgomot si compensand expunerea. Partea mai putin imbucuratoare la acest program este ca trebuie trepied datorita cadrelor multiple pe care le trage (ajunge si la sase) si nu functioneaza pentru obiecte in miscare.
Mie imi place cel mai mult Program Auto unde cat de cat poti regla ceva. Mai precis, sensibilitatea (ISO), compensarea expunerii (EV), balansul de alb, rafala, precum si metoda de masurarea a expunerii si focalizarea. Libertatea de jonglare se opreste insa aici. Aparatul in acest program auto nu expune mai mult de 1" si nu vrea sa inchida diafragma.
Mai exista si modurile presetate (Scene Selection) unde putem beneficia de timpul de expunere maxim al aparatului: 4" pentru scene de noapte.
O setare deosebit de utila mai este si Backlight correction HDR ce trage trei cadre pe care le combina in camera pentru a rezulta o imagine corect expusa in situatii de iluminare mai dificila. Cu toate ca functioneaza si "din mana" prefer sa pun aparatul pe ceva stabil sa folosesc si self timerul pentru a nu avea surprize neplacute.
Foarte bun este si backgroud defocus, ce este practic un efect obtinut prin analizarea in camera a doua imagini a subiectului. Background defocus copiaza profunzimea campului de la aparatele cu senzor mai mare si cu obiective cu luminozitate mare. Efectul insa se vede ca e artificial in cazul obiectelor in miscare. In plus, este un simplu efect blur si nu o lipsa de claritate data de difragmare, lipsind bokeh-ul estetic dat de un obiectiv cu luminozitate mare.
Daca vrem camp de profunzime limitat fizic de la micul transforcator Carl Zeiss cu care este dotat DSC-TX20, il putem obtine numai in macro si close focus cu diafragma deschisa la maxim. Nu arata rau deloc !
Camera vine si cu niste efecte pe care le putem practic reproduce si in post procesare:

Ca sa fac un test al sensibilitatii, am folosit Program Auto unde am pus manual ISO-urile: In acest program, nu stie sa expuna cu un timp mai mic de 1/1600. Astfel ca in scena urmatoare, ultimele doua expuneri de la ISO 1600 si 3200 le-a supraexpus datorita limitarii. Nici diafragma nu a vrut sa o inchida mai mult de 6,3: Tot o chestie inclusa in aparat este realizarea de panorame, cu trei setari. Cea mai de calitate este evident high quality: Bun, acum sa trag si o linie. Recitesc ce am scris si imi dau seama ca am criticat toate functiile sau lipsa lor. Dar raportat la ce ? Pai eu nu am mai avut niciodata un aparat compact ci doar SLR si rangefinder. Le mai am si acum, stau in cutii. Sunt pe film. Vroiam un digital care in primul rand sa fie antiacvatic si antisoc cu care sa ma tavalesc linistit prin pesteri sa ma ploua sau ninga pe munte fara sa ratez imagini datorita riscului de a deteriora aparatul. Si mai vroiam...sa filmeze, pentru ca daca la poze mai schioapata, Sony DSC-TX 20 filmeaza tataaa! Nici o camera video in gama asta de pret nu sta langa el la calitatea imaginii video. Punct. Imaginea o inregistreaza AVCHD 2.0 la rezolutie full HD 1920x1080 intretesut (interlaced) si la 50 cadre pe secunda. Adica standardul european Full HD PAL 25i. Sensibilitatea video este de pana in ISO 1000 iar daca este nevoie se poate activa low ligh ceea ce implica extinderea sensibilitatii la ISO 1600 dar evident va creste si zgomotul. Sunetul este cristal si e scos de micutul microfon stereo pozitionat extrem de profi in centrul aparatului. Va las in compania catorva imagini video, cele de la exterior puteam foarte bine sa spun ca sunt trase cu o camera video dedicata gen Sony HDR CX 550. In low light pierde insa teren in comparatie cu high-endul consumer din 2010.
Un alt plus: transfocatorul micutului TX20 are ca plaja echivalenta la 35mm, 25-100. Competitia se limiteaza la 28mm in mod superangular. Ca bonus, stie sa ia si imagini statice de calitate decenta cu minionul sau senzor de 16MP. Ii lipsesc evident conectorii pentru diferite accesorii (microfon, flash, casti). Dar altfel nu s-ar mai fi numit compact.
1) Filmare in conditiile normale ale unei zi de vara:


2) Filmare subacvatica in miezul zilei:


3) Filmare la luminile orasului:


4) Filmare in lumina slaba cu IAuto:


5) Acelasi cadru ca cel de mai sus (4) cu high ISO:

Problema cea mai mare a camerei o reprezinta acumulatorul: pe filmare se descarca in mai putin de o ora. Pentru o expeditie autentica unde nu ai acces la curent electric, trebuie achizitionati cat mai multi acumulatori. In conditii vitrege (pe ploaie, in pestera), un acumulator tine doar 30 de minute in modul filmare !

La final va spun doar ca fotografiile le fac oamenii din spatele aparatelor lor, compacte sau nu.
Update februarie 2013:

O comparatie directa intre Sony si echivalentul sau de la Nikon, AW 100. No comment:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Bine ai venit. Ia o gura de OXiGEN !