Wednesday, August 8, 2012

Cheile Oltetului si Pestera Ponorul Nou


Pe 21 iulie am mers cu prietenii mei de la FV Octav, Vica, Mihaita si Dragos sa continuam echiparea puturilor din Pestera Ponorul Nou de pe Cerna Oltetului. Mie mi se pusese pata sa vad si Cheile Oltetului si resurgenta activului din Polovragi.
Plecand cu noaptea in cap, am reusit sa facem ambele lucruri. Am inceput intai cu Cheile Oltetului...
Soc total ! Valea nu mai avea apa, Oltetul nu mai exista pur si simplu. Am coborat in albia altadata batuta de ape involburate. Seceta ce pune vara stapanire pe tara noastra an de an ne seaca sursele de apa. E pe bune si se intampla in timpul vietii noastre. Vad lucrul asta in fiecare an, in cavitati, unde apa scade constant. Si daca in pesteri scade, la suprafata scaderea se transforma in secare totala. Ca sa ma fac mai bine inteles: debitul raului Oltet la etiaj este de 10m3/s !!! Ca sa sece asa ceva e nevoie de o seceta serioasa.

Am parcurs uimit albia spre amonte cativa metri apoi ne-am angajat aval, spre zona cheilor ce ma interesa.
Iata si o fotografie din primavara lui 2004:

Peisajul mie personal mi s-a parut dezolant: pesti morti, altii ce isi traiau agonia intr-un ultim ochi de apa ramas pe vale, busteni carati de forta raului ramasi incremeniti, suspendati pe blocuri mari de calcar. Cu toate ca pentru speologi seceta reprezinta motive de bucurie pentru ca se deschid pasaje inundate, situatie nu e deloc fireasca la nivel local. Imi amintesc de ultima tura de explorare in Platoul carstic Liciovacea din Muntii Aninei, prin 2008, cand nu mai exista picior de locuitor in zona pentru ca secasera fantanile.

Singura apa ce apare este activul din Polovragi ce se varsa prin Pestera de la Resurgenta unde exista si o captare. Temperatura apei este foarte scazuta, simtind din plin efectul prin ciorapii de neopren grosi de 5mm. Foarte interesant si palpitant as putea spune este faptul ca si de pe partea dreaptea se varsa un afluent subteran. De retinut pentru viitor ! Daca nivelul Oltetului ar fi fost cel normal, nu am fi putut vedea toate locurile prin care apa subterana apare la suprafata.
Ca si peisaj, cheile sunt spectaculoase. Doar conducta de la captare precum si o bucata de parapet cazuta in apa de la drumul forestier tulbura peisajul carstic autentic.
La trei vai mai spre est, am continuat echiparea Ponorului Nou redeschis cu truda anul trecut in tabara intercluburi din iulie. Intrarea stramta nu imbie deloc. Dincolo de ea, se afla o retea formidabila de galerii si puturi. Ca sa ajungem insa pana acolo, e nevoie de o echipare ca la carte. Este ceea ce facem in momentul de fata.
Ne-am intors acasa tarziu, pe la 2:30 cu doua ture intr-una.
Filmuletul:


No comments:

Post a Comment

Bine ai venit. Ia o gura de OXiGEN !