marți, 4 decembrie 2018

Bucegi: Clincea si Ciubotea de 1 Decembrie


O prima tura de iarna dupa...foooarte multa vreme.
La 9:20 am pornit cu Spencer si Sebi din parcarea partiei de schi din Bran. Un ger naprasnic nu ne imbia deloc sa parasim masinile. Vremea insa se anunta a fi fara nici un nor pe cer. Albastrul combinat cu albul dau nuante fabuloase ce doar iarna le poti gasi. Variatii de turcoaz, degrade-uri.
Traseul urca pret de trei ore prin padure. Monoton dar castigi repede altitudine. Poate de aceea se numeste "Muchia Orbului"... . Cate un afluent inghetat se revarsa nepasator si neclintit spre poteca. Iti reaminteste ca sunt minus zece grade.
Dupa trei ore pline, iesim intr-un gol alpin de unde putem zari cata altitudine castigasem. Aici suntem "La Stanci", pe muchia Clincei.

O data iesiti de la umbra padurii, incepem sa simtim si mai ales sa vedem splendoarea muntelui imbracat in straie de iarna. Urcam pe muchie printre monolitii de conglomerat pana in Poiana Clincei de unde panorama este completa. Turnul Clincei strajuieste bine muchia pe care ne aflam. Panorama se deschide si orizontul ne este acaparat de Culmea Tiganesti, iar in spate, leit motif-ul turei - Tara Barsei si Piatra Craiului. Urmam coama Clincei si incepem urcusul spre Culmea Tiganesti. Zapada e usor inghetata insa vibram-ul bocancilor musca bine din ea. Refugiul de langa Saua Tiganesti ne asteapta.
O data ajunsi in coama Tiganesti, e bucurie pura. Soarele bate razant, e doar putin vant iar zapada scartaie asa cum trebuie.

Ne instalam in refugiu si incepem sa mancam. Este frig si nu putem zabovi mult cu degetele pe aparate. De fapt, sunt singurul care ma incapatanez sa imortalizez clipa. Vin -18*C la noapte... . Bucsoiul arata ca marii pereti, parca ne dojeneste "mai copii, sa nu inghetati". In stanga e "Craiasa" ce se duce prima la culcare, in vale fiind deja noapte.
Ne cuibarim inca de la ora 20:00 in saci asteptand zorii de zi. Dormim bine cu pauze de mers "la toaleta" in plina noapte, dupa prea multe ceaiuri. Intr-una din ele, "licuricii" din vale raspandesc caldura. Parca e un bradut de Craciun in Tara Barsei. Se intinde cu beculete pana hat departe. Ce feerie ! Nici nu realizez cand mi-a inghetat mana. Ma intorc in sacul de dormit.
Dimineata suntem intr-un vis:

Facem cu schimbul la cascat gura la priveliste. Mancam micul dejun cu panorama autentica de iarna in cadrul usii refugiului.

Ne refacem rucsacii si inlocuim betele cu pioletii. Incaltam si coltarii. Dupa gerul de peste noapte, avem nevoie. Pornim spre Vf. Scara pe Muchia Tiganesti lasand in spate spectacolul draperiei de nori ce se risipea. Punem si hamurile pe noi pentru portiunea mai tehnica de la Turnurile Tiganesti.
O frumusete de traseu. Soarele combinat cu reflexia sa din zapada ne incalzeste bine. Parcurgem zona spectaculoasa pana in Scara fara probleme insa precauti. Folosim si coarda pe trei segmente.
Ajunsi sus, bineinteles ca sorbim orizontul cu privirea. Mancam ciocolata si bem ceai.
Pornim spre Ciubotea, ca sa inchidem "bucla" turei noastre. Pe panta lina ne insoteste Piatra Craiului. Coboram in Ciubotea. O data ajunsi in vale, aruncam o ultima privire spre Tiganesti. Mai luam o gura de ceai si mai infulecam o ciocolata. Curand o sa revenim in padure si vraja se va sfarsi.
Traseul are pe final si trei kilometri de forestier, nu tocmai epic de parcurs. Uitandu-ne in urma insa, acolo unse soarele inca mangaia crestele, intelegem mai bine multe lucruri.

Am avut la noi doua camere GoPro, Hero6 si 7. Asa ca am editat materialul cam asa:

Un comentariu:

  1. Superb, bravo Radu...marea de nori a fost...wow...simt un pic de invideie...eu am urcat o singura data in Bucegi iarna pe Jepii mici pana sus la Babele...in rest doar vara am fost pe munte si la concursuri. O tura superba!
    ps ce diferenta vizibila intre camere...pelicula Hero7 zici ca e filmata cu o camera digitala Arrias montata pe un steadycam, atat e de buna...si sunetul...eu am niste casti Panasonic si se observa si diferenta intre sunetul celor doua camere...beaietii de la GoPro stiu meserie...sunt camere de tot felul acum pe piata ce imita gopro, dar nu se ridica nici la degetul mic ca si calitate imagine, sunet, stabilitate, durabilitate. GoPro7 is the clear winner!

    RăspundețiȘtergere

Bine ai venit. Ia o gura de OXiGEN !